Reabilitarea ferestrelor Pledoarie pro aerisire

Institutul pentru Conservarea si Modernizarea Constructiilor IEMB, Berlin

Problematica

Decretul de economisire a energiei electrice (EnEV) solicita ca si precedentul decret privind protectia termica (WSchV) nu doar realizarea unui invelis al cladirii impermeabil la aer, ci, in context, si respectarea valorilor limita pentru permeabilitatea rosturilor la toate ferestrele de exterior. Modificarile respective ale valorilor admise care au rezultat, sint prezentate in tabelul 1 (¹).

Desi avantajele unui invelis al cladirii etans la aer sint indiscutabile, exista inca voci care, din motive de tehnica aerisirii, exprima dubii sistematice impotriva etanseizarii prea puternice a cladirilor. Frecventa deteriorarilor cauzate de umiditate, inclusiv formarea mucegaiului in locuinetele noastre, pare sa le dea dreaptate. Acest fenomen apare cu precadere in cladirile renovate sau modernizate, dar si in cele noi, adica nu doar in cele cu izolatie termica (mai) etansa la aer, ci si in cele cu termoizolatie comparativ mai buna. in cadrul unei cercetari desfasurate in semestrul de iarna 2000/01 pe tot teritoriul federal in 5530 de locuinte alese aleatoriu, au rezultat urmatoarele cifre reprezentative (²):

Deteriorari cauzate de umezeala: 21,9%; frecventa in cladiri vechi: 22,2%/in cladiri noi (terminate incepind cu 1997): 12,3%
Deteriorari cauzate de umiditate cu relevanta pentru aerisire: 14,2%, 14,4/7,6%
Atac vizibil al mucegaiului: 9,3%, 9,4/5,3%
Atac al mucegaiului relevant pentru aerisire: 5,8%, 6,1/2,3%.

Rezultatele cercetarii au aratat insa si faptul ca, in cladirilre cu ferestre moderne, consecinta nu este in mod obligatoriu dezvoltarea mucegaiului. Alte cauze sau riscuri esentiale sint izolatia termica incompleta sau existenta unor punti termice, temperatura insuficienta in spatiul interior, precum si dispunerea improprie a elementelor de instalatie. Prin conlucrare cu aceste cauze, riscul de aparitie a mucegaiului creste semnificativ daca in cazul invelisurilor de cladiri etanse la aer nu sint asigurate masuri tehnice de aerisire (LTM), care sa garanteze un anumit schimb minim de aer, independent de utilizator (tabelul 2) (⁴).

Etanseitatea la aer dupa montarea de ferestre noi – responsabilitatea constructorului de ferestre

In practica, se poate porni de la ideea ca, de exemplu in locuintele din imobilele de constructie masiva pentru mai multe familii (aici de ex. „cladiri din panouri mari“), dupa schimbarea ferestrelor, schimbul de aer practic posibil prin neetanseitati in functie de sistemul de aerisire (diferentele de presiune cele mai probabile 4 pina la limita admisa de 8Pa) se afla practic inca in ordinul de marime de 0,04/h ≤ n ≤ 0,13/h (³). Pentru comparatie, prescriptiile din DIN 1946-6: 0,17/h ≤ n ≤ 0,5/h.

In locuintele cu o asemenea etanseitate inalta la aer, responsabilitatea pentru evacuarea umiditatii printr-o aerisire suficienta ii revine aproape exclusiv utilizatorului. Acesta este suprasolicitat pe mai mute planuri, daca luam in considerare si sarcinile care i se cer in conditiile modificarii tehnologiei constructiilor. Dificultatea atributiei de aerisire sta aici, dupa cum bine se observa, pe de o parte in aerisirea suficienta (deci corespunzator cerintelor de igiena-sanatate si de tehnica protectiei cladirilor), iar pe de alta parte in a nu folosi mai multa caldura decit este necesar, conform cerintelor EnEV.

La intrebarea care se ridica cel mai adesea, daca, in asemenea cazuri, industria ferestrelor nu are macar o complicitate la problemele aparitiei umiditatii, din cauza montarii de ferestre cu rosturi aproape impermeabile la aer, se poate raspunde fara echivoc cu nu.

Schimbul ferestrelor vechi cu altele noi poate duce la o modificare a proprietatilor de tehnica aerisirii intr-o locuinta, respectiv o casa, plecind de la ideea ca schimbul (necontrolat) de aer se diminueaza sensibil prin infiltrare si exfiltrare. Aceasta imprejurare insa, poate provoca probleme de aerisire numai daca schimbul minim de aer a fost asigurat in prealabil exclusiv prin rosturile ferestrei.

Intrucit atributiile „relevante pentru aerisire“ ale constructorului de ferestre constau, totusi, mai intii in

minimizarea pierderilor de caldura necontrolate prin aerisire, in corelatie cu atenuarea zgomotului exterior, precum si
evitarea aparitiei curentilor de aer in incapere,el nu are obligatia sa asigure concomitent evacuarea necesara a umiditatii aerului din incapere prin intermediul ferestrelor etanse, conforme cu regulamentele.

El isi poate totusi declara disponibilitatea, din ratiuni de aerisire, sa integreze deschizaturi necesare (conform DIN: Orificii de trecere a aerului in peretele exterior sALDt) in constructia ferestrei (a careipermeabilitate nu mai trebuie sa fie pusa in seama permeabilitatii rostului, conform DIN EN 1026 din 2000), si astfel sa sustina munca proiectantilor de sisteme de aerisire, in principiu inevitabila.

Atributia acestora este sa asigure, pentru proiectarea si realizarea sistemului de aerisire – si aici in primul rind asigurarea recomandata (DIN 1946-6: Aerisirea locuintelor) a unui schimb minim de aerindependent de utilizator.

Ajutorul constructorului de ferestre la realizarea unei etanteitati inalte a cladirilor constituie in acest caz baza pentru aductia controlata a aerului in toate incaperile care se aerisesc.

Indicatii pentru solutionarea problemei aerisirii in cladirile etanse la aer

Valabil in toate cazurile: imbunatatirea etanseitatii la aer a unei cladiri prin renovarea ferestrelor nu trebuie sa duca obligatoriu la probleme de aerisire. In conditiie respectarii indicatiilor de mai jos, ea este chiar conditia necesara pentru a se realiza o aerisire controlata eficienta, conforma cu valorile urmarite (⁵).

Proiectarea masurilor de tehnica a constructiilor in lucrarile de modernizare trebuie inceapa totdeauna minutios cu verificarea necesitatii masurilor de tehnica aerisirii.

LTM pot fi transpuse in forma libera sau cu sustinere prin ventilatoare (fig. 2).

Aerisire cu ventilatoare ofera o siguranta mai mare in evitarea problemelor decit aerisire libera, daca se asigura un schimb minim de aer permanent, independent de utilizator.

La aerisirea libera si la instalatiile simple de evacuare a erului, permeabilitatea definita la aer (in loc de neetanseitatea necontrolata) a invelisului cladirii sub forma de ALD este conditia necesara pentru eficacitate. Instalatiile de aductie si de evacuare a aerului cu recuperarea caldurii necesita, din ratiuni energetice, o etanseitate deosebit de mare a invelisului cladirii.

Bibliografie

(1) Heinz, E. EnEV si efectele sale asupra aerisirii locuintei. Tehnica moderna in constructiile de cladiri 5/2002, pag. 20–23.

(2) Heinz, E. et al. Deteriorarile cauzate de umiditate, inclusiv dezvoltarea mucegaiului in locuintele din Germania. AIRTec 1/2004.

(3) Reichel, D. Observatii critice asupra alimentarii cu aer a locuintelor cu etaj. Tehnica in constructii 12/98 (editie speciala).

(4) Hartmann, Th., D. Reichel, W. Richter. Schimbul minim de aer conditionat de ciuperca de mucegai. Rezultatele unui studiu despre caliltatea aerului din incaperi. Ernst & Sohn, Fizica constructiilor 24 (2002) 1, pag. 41–44.

(5) Heinz, E. Aerisirea controlata a locuintelor. Huss-Medien GmbH, Verlag Bauwesen, Berlin 2000.