Interviu cu Adin Tabacu, director Departament Profile in cadrul Rehau Romania
"Informarea mai buna a consumatorilor ar elimina concurenta neloiala"
Care sunt tipurile de profile pe care le promoveaza Rehau pe piata locala a tamplariei termoizolante?
Compania Rehau promoveaza mai multe sisteme de profile din PVC pe piata romaneasca: profile cu trei camere pentru ferestre si usi (Basic-Design, Thermo-Design 70 mm), profile cu patru camere (Thermo-Design 60), profile cu cinci camere (Brillant-Design); profile pentru pereti-cortina; diverse alte profile pentru elemente de tamplarie din PVC (rulouri exterioare, obloane, usi si ferestre glisante etc.).
Considerati ca firmele romanesti de productie a tamplariei cunosc avantajele unui profil de inalta calitate sau din dorinta de a investi cat mai putin in produsul final folosesc de multe ori si profile slabe calitativ?
Cred ca nu ar fi potrivit sa generalizam; unele firme (multe) cunosc avantajele folosirii profilelor de buna calitate; insa exista si firme care, chiar daca cunosc si ele aceste avantaje, folosesc si profile mai putin performante. Nu cred ca avem o mare problema in acest sens: si produsele mai putin performante au o cota de piata, se vand, deci sunt necesare. Nu toti consumatorii finali sunt dispusi/pot sa plateasca un pret mai mare pentru un produs. Atunci aleg produsul pe care il pot plati; nu aici este problema. Problema apare cu adevarat atunci cand consumatorul final trebuie sa aleaga in necunostinta de cauza sau atunci cand este in mod deliberat, indus in eroare. In acest caz chiar avem de-a face cu o problema de etica in afaceri si eu cred ca asta trebuie remediat.
Care sunt limitele de pret intre care variaza produsele dumneavoastra?
Tinand cont de faptul ca portofoliul de produse al companiei Rehau este variat, nu va pot furniza preturi concrete pentru produsele noastre; insa merita facuta precizarea ca avem produse - si implicit preturi - care se adreseaza practic tuturor categoriilor de consumatori care isi propun sa investeasca in protectia termica si fonica a spatiilor dumnealor de munca sau de locuit.
Oferiti si discounturi clientilor dvs? Care sunt factorii de care tineti cont in stabilirea acestor discounturi si care este nivelul lor?
Da, oferim si discounturi clientilor nostri. Un factor important este spre exemplu, volumul de marfa achizitionata. Discounturile se inscriu in general in plaja de 10 - 15 procente fata de preturile de lista.
Produsele pe care le comercializati provin de la fabricile grupului. Se importa produse atat de la fabrica din Polonia sau/si de la cea din Germania?
Profilele si accesoriile din PVC se importa de la mai multe fabrici Rehau. Cea mai mare parte provine de la fabrica din Wittmund/Germania si de la fabrica din Srem/Polonia. Insa importam profile si de la alta fabrica germana a grupului, cat si de la o unitate de productie din Franta.
Exista in strategia dvs posibilitatea de a demara productia si in Romania? Daca da, cand credeti ca se va intampla acest lucru?
Exista, da, posibilitatea de a fabrica profile in Romania in viitor. Aceasta este insa o problema de strategie de firma care imi depaseste nivelul de competenta si nu am elemente concrete pentru a raspunde. O fabrica – de tubulatura – avem la Cisnadie, in judetul Sibiu.
Care a fost, estimativ, nivelul importurilor de profile in primele 6 luni ale anului in curs? Lucrati si pe stocuri?
Regret, nu pot da cifre concrete in acest sens. Da, avem profile pe stoc in depozitele noastre din Bucuresti, Cluj-Napoca si Bacau.
Care sunt cele mai importante investitii pe care Rehau le-a realizat in acest an in Romania si care a fost valoarea acestora?
In acest an Rehau a finalizat investitia din Cluj constand intr-un centru logistic si biroul de vanzari, o investitie a carei valoare a depasit suma de doua milioane de euro.
Care sunt noutatile, pentru sectorul profilelor, pe care le lansati in acest an?
In cadrul companiei Rehau exista in permanenta profile noi care apar pentru dezvoltarea si completarea sistemelor deja existente. Ele aduc de obicei forme noi, un spor de usurinta in prelucrare, solutii mai bune pentru constructori etc. O schimbare fundamentala insa, in acest an in Romania, in ceea ce priveste un sistem complet nou de profile, nu a avut loc.
Ce cota de piata detineti pe segmentul profilelor?
Estimam o cota de piata de aproximativ 20%.
Cum caracterizati sectorul romanesc al profilelor si cum credeti ca va evolua in perioada urmatoare?
In Romania, necesarul de tamplarie moderna si performanta este urias. Populatia a inceput de mult sa constientizeze avantajele oferite de o casa bine construita – in sensul folosirii mai optime a resurselor de energie, iar nu in sensul maririi consumului pentru a avea un confort superior. Aici nu vorbim, evident, doar de elemente de tamplarie moderna, ci si de numeroase alte elemente de constructii / instalatii. Problema evidenta este cea a puterii de cumparare a populatiei; o repet ori de cate ori apar aceste lucruri in discutie: Romania nu inseamna nici pe departe Bucuresti sau cateva orase mari. Iar mergand pe sosele, prin tara, poti vedea adesea ca se construiesc case noi din chirpici,asta daca nu iesi de pe drumurile nationale, caci daca mai si iesi de pe ele...
Comparativ cu piete similare europene, unde se afla piata autohtona a profilelor?
Piata locala a profilelor se situeaza la aproximativ acelasi nivel.
Care sunt principalele piedici ale sectorului si cum credeti ca pot fi acestea evitate?
Nu cred ca exista piedici reale si majore ale sectorului, altele decat cele generale ale economiei nationale – care se cunosc destul de bine !
As putea numi rapid 10 piedici din analiza carora sa rezulte ca eu ar trebui sa vand mai mult si mai scump, iar concurenta mai putin si mai ieftin; si daca s-ar putea sa si dispara concurenta asta...Numai ca ar fi niste false piedici! Dupa aceeasi logica, si statul ar fi vinovat ca nu construieste destul, si populatia ar fi vinovata ca nu investeste cat as vrea eu in ferestre, toata lumea ar fi vinovata in afara de mine. Sa ne intelegem bine: statul are vinovatiile sale bine stiute si deloc mici. Dar in contextul dat, nu depinde decat de firme – deci de oameni - sa-si faca treaba cum trebuie.
