Inchiderea balcoanelor, o operatiune nu lipsita de probleme
Inchiderea balcoanelor a devenit un obicei in renovarea apartamentelor. Problemele de condens, infiltratii si estetica ce apar ulterior sunt atribuite tamplariei, ca produs si NEindemanarii celor care o executa. Din pacate se neglijeaza faptul ca in proiectarea lor, balcoanele nu au fost gandite pentru a fi incluse in anvelopa termica si hidroizolatoare a cladirii.
Inca din cele mai vechi timpuri, cand natura a oferit conditii mai aspre de viata, omul a incercat sa se retraga temporar in adaposturi in care sa gaseasca sau sa-si poata forma un mediu mai adecvat starii lui de confort. Cu timpul omul a inceput sa-si modifice aceste adaposturi sau chiar sa si le construiasca el insusi. Astfel a aparut ideea de „casa“. Insa omul a ramas in continuare dependent de aerul oferit de natura. Din casele individuale pe un singur nivel, omul poate avea acces direct la mediul inconjurator, avand curti exterioare, foisoare, etc.
In cazul apartamentelor individuale din locuintele multietajate, nevoia spatiului de aerisire a fost rezolvata prin formarea balcoanelor. Balconul este un spatiu in cadrul unui apartament, in care omul isi poate satisface nevoia de a comunica direct cu exteriorul.
Intre timp, in apartamente, rolul balconului tinde sa se modifice. Insuficienta spatiilor de depozitare, dimensiunile relativ reduse ale camerelor, lipsa uscatoriilor, duc la incercarea beneficiarilor de apartamente de a-si mari volumul util prin inchiderea balcoanelor minimalizand rolul initial al balcoanelor, de camere deschise, in contact cu exteriorul. Problemele care apar la inchiderea ulterioara a balcoanelor sunt datorate faptului ca in proiectarea apartamentelor nu a fost prevazuta includerea balcoanelor in anveloparea exterioara a intregului imobil. Balcoanele sunt zone fara pretentii de izolare termica si neetanse la apa sau aer. Inchiderea lor cu tamplarie poate genera urmatoarele probleme frecvente:
a) Estetica panoului de tamplarie
In multe cazuri frontonul balconului nu este perfect rectangular datorita neregularitatilor parapetilor sau datorita grinzilor de sub plansee care ies perpendiculare pe suprafata tamplariei. In momentul deciziei de a-si inchide balcoanele, clientii nu observa aceste detalii, considerand doar un gol care trebuie astupat. Insa aceste „aspecte minore“ dau multa bataie de cap executantilor de tamplarie care trebuie sa „croiasca“ un contur de tamplarie sinuos si in acelasi timp costisitor, in final rezultand impartiri nefiresti ale suprafetei vitrate (foto 2).
b) Ingrosarea parapetelor
De multe ori planul suprafetei vitrate se retrage fata de planul exterior al parapetului balconului datorita posibilitatilor de fixare a partii superioare a panourilor de tamplarie. De aceea, proiectia verticala a zonei superioare de fixare a panoului vitrat nu se regaseste pe parapetul inferior.
In cazurile acestea, pentru a oferi un sprijin vitrajului, parapetul inferior trebuie ingrosat in interiorul balconului, ceea ce duce la scaderea latimii utile a acestuia. O grosime de 10 cm completare inseamna mult pentru o latime utila medie de 90 cm a balcoanelor uzuale.
c) Infiltratiile de apa
In cele mai dese cazuri parapetii balcoanelor sunt aplicati pe grosimea planseelor. Jonctiunea acestor elemente nu este hidroizolata riguros, timpul isi pune amprenta vizibil pe aceste rosturi (vezi foto 1) si, mai mult decat atat, nu toti parapetii sunt in contact direct cu planseele.
De aceea sunt posibile infiltratii de apa intre parapet si planseu care prin capilaritate ajung in interiorul balcoanelor si apoi se preling pe suprafata interioara a zonei vitrate.
Pentru a evita aceasta situatie trebuie luate masuri suplimentare si nu tocmai comode de hidroizolare a acestor rosturi in functie de fiecare situatie in parte.
Chiar si in cazurile in care parapetii sunt asezati pe plansee, riscul de infiltratie tot nu dispare deoarece nu toate au si rupere de picatura care sa impiedice migratia apei pe tavanul balconului inferior.
Pentru aceste cazuri, un rezultat bun ar avea aplicarea unei streasine hidroizolate pe parapetul superior, in fata panoului de
tamplarie.
d) Aparitia condensului
Separarea unui balcon de mediul exterior prin inchiderea acestuia cu vitraj termoizolant, transformaa incinta balconului intr-o camera cu pereti exteriori neizolati termic.
Planseul inferior, planseul superior si parapetii formeaza punti termice evidente intre interiorul balconului si mediul exterior fapt care genereaza aparitia condensului pe aceste suprafete. O termoizolare corecta s-ar putea face doar pe exterior, invelind astfel suprafetele expuse. Insa acest lucru este greu realizabil avand in vedere ca pentru izolarea planseelor ar trebui facute reparatii in apartamentele vecinilor de jos si de sus iar termoizolarea parapetilor este dificil de realizat luand in calcul inaltimea la care se face lucrarea. Totodata trebuie tinut cont ca parapetii sunt zone vizibile si nu trebuie sa iasa din tiparul fatadei generale ale imobilului.
Cea mai des folosita solutie pentru balcoane este cea de termoizolare interioara cu bca sau polistiren, acoperit cu rigips rezistent la apa. Ingrosarea pe interior a parapetului este acceptata de catre clienti, mai ales ca ea va rezolva acum doua probleme, atat suportul pentru panourile de tamplarie cat si termoizolarea parapetului.
In cea mai mare parte a timpului, presiunea vaporilor de apa este mai mare in interior decat in exterior si apa va incerca sa migreze catre exterior prin zona parapetului.
Apa sub forma de vapori va penetra rigipsul si va difuza catre parapet, unde temperatura si pe timpul iernii va mai mica, sub valoarea punctului de roua si, astfel, se va crea o zona de condens in interiorul peretelui.
In timp aceasta zona se extinde si dupa o perioada, de ordinul anilor, condensul va deveni vizibil pe suprafata interioara a balconului refacut. Pentru a evita aceasta difuzie, ar trebui folosita o bariera de vapori buna, ermetica si continua aplicata imediat in spatele rigipsului, pentru a impiedica apa sa ajunga in zona rece din sectiunea parapetului.
O alta cauza care ar genera aparitia condensului ar putea fi temperatura scazuta in interiorul balconului. Temperatura din balcoane va fi mai mica decat in camere deoarece in balcoane nu au fost prevazute elemente de incalzire. Totodata, umiditatea relativa din balcoane va fi apropiata cu cea din camere, rezultand in final un risc mai mare de aparitie a condensului in balcon decat in camere. O solutie de ridicare a temperaturii in balcoane ar fi amplasarea unor surse de incalzire in aceasta incinta, insa singurul beneficiu al costurilor incalzire a balcoanelor il reprezinta doar micsorarea riscului de aparitie a condensului in balcon.
Dupa cum se vede, operatiunea de a inchide balconul, nu este nici pe departe una simpla si lipsita de riscuri. Clientii care solicita acest lucru pun in balanta doar satisfacerea nevoii de spatiu in apartament si contravaloarea acestei lucrari. De cele mai multe ori ei nu cunosc efectele secundare care pot aparea si le descopera abia ulterior, dupa finalizarea lucrarii, ceea ce duce la indignare. De aceea ei ar trebui informati inca de la inceput de complexitatea lucrarii, pentru a putea decide responsabil asupra solutiei optime.
Director Calitate SUKI GROUP
ing. Dragos Sima
