Vin termenele pentru certificarea CE
Cu ocazia sesiunii comune a DIBT si a DIN, la Berlin, s-au dezbatut subiecte mai putin discutate cu normatorii si certificatorii germani: „Reglementari actuale pentru produse destinate constructiilor si tipurile de constructii din Germania si Europa“, precum si alte probleme legate de folosirea siglei CE.
Inginerul Jürgen Estrich relateaza despre aceasta sesiune cu privire la punerea in practica a reglementarilor din domeniul certificarii CE nu doar in Germania, ci si in restul statelor din UE. Deja se poate remarca cum se naste o noua situatie concurentiala. Multe branse diferite din domeniul constructiilor si al amenajarilor in cele 25 de state ale UE cu structuri diferite, trebuie in viitor sa interpreteze, sa transpuna in practica si sa dovedeasca transpunerea anumitor reglementari in acelasi mod. Acest lucru va fi vizibil si recunoscut prin simbolul CE.
Obligativitate de omologare pentru ferestre, usi si elemente de fatada
Intrebarea daca ferestrele, usile si elementele de fatada ar trebui supuse obligativitatii de omologare este permanent in discutie in Germania de peste 25 de ani. Din pacate, nici pana astazi nu s-a gasit un raspuns. O data cu intrarea in vigoare a reglementarilor europene EN pentru produse destinate constructiilor ca baza a certificarii CE, aceasta problema a fost transata in mare masura. Toti veteranii din domeniul tamplariei termoizolante, care isi mai amintesc parola anilor 60 si 70 „…ferestrele si usile nu sunt elemente de constructii ce trebuie omologate”, trebuie sa inteleaga faptul ca nici comercializarea, si nici montarea de ferestre si usi nu poate fi facuta dupa bunul plac, dupa obiceiuri nationale, ba chiar dupa sloganul „dupa ultimul racnet in domeniul arhitecturii si tehnicii”, si asta nici in spatiul national si cu atat mai putin intr-un spatiu economic cu deschidere europeana.
„Ultimul racnet in tehnica”, odinioara un argument sfant, ar trebui altminteri interpretat in acelasi mod, aplicat si mai ales „armonizat” in Suedia si Italia sau Portugalia, ca dealtfel in toate cele 25 de state membre ale UE.
Cel tarziu aici se impune folosirea unei sigle paneuropene, nu doar pentru bunurile de larg consum, ci si pentru produse destinate constructiilor (sa ne amintim aici ca ferestrele, de exemplu, sunt elemente constitutive ale unei cladiri). Sigla CE nu este o inventie. Comisiile si forurile de decizie (printre altele CEN, Comitetul European de Normare din Bruxelles) au luat bineinteles mai intai acele marfuri si produse, pentru a caror siguranta, utilizabilitate si aptitudini s-a putut stabili si impune relativ simplu o reglementare CE. Asa se face ca gasim simbolul CE pe toate produsele electronice si de larg consum de peste 15 ani, si asta nu doar in Germania, ci si cand suntem in concediu in tarile scandinave sau in Sicilia.
In toate statele UE, simbolul CE este „comercializat” ca semn care dovedeste faptul ca produsele au proprietati de securitate si manevrabilitate certificate. Pentru produse mobile s-a armonizat durabil in toata Uniunea Europeana o intreaga serie de proprietati (functii). Din practica de pana acum a simbolului CE s-a vazut ca nu este vorba de un mijloc de concurenta, ci de un mijloc de omologare obligatoare pentru traficul de marfuri transfrontalier.
Pentru bransa constructiilor, amenajarilor si accesoriilor pentru constructii, standardele de certificare CE sunt insa diferite, dat fiind ca se refera la caracteristicile constructiei, in cadrul carora sunt aplicate. Tocmai avand in vedere aceasta complexitate este nevoie de o corelare atenta a cerintelor CE cu normele si reglementarile nationale.
CE nu este un simbol de calitate, ci rezuma caracteristici standard
Domnul Halstenberg, director in Ministerul Federal al Transporturilor, Constructiilor si Locuintelor, a facut o informare cu privire la relatia dintre normele si reglementarile europene si cele ale statelor membre. In domeniul constructiilor este nevoie de un concept nou, potrivit armonizarii tehnice. Sarcina centrala o constituie crearea unei piete comune in Europa si asigurarea liberului schimb de marfuri. Armonizarea regulilor tehnice este un element important pentru indeplinirea acestui deziderat, spune Halstenberg. Inca din 1985, Consiliul Europei a adoptat o decizie cu privire la un concept complet nou pentru armonizarea in domeniul constructiilor, cu preluarea de norme nationale. S-a renuntat la cerinte tehnice detaliate, specifice produselor. In schimb, normarea EN s-a concentrat asupra functiilor si cerintelor standard, denumite astazi mai potrivit „proprietati functionale”.
Mai intai trebuiau stabilite cerintele (functiile) obligatorii, de baza. Un lucru nu tocmai usor, avand in vedere elementele de constructii certificate CE, multiple, diferentiate si legate intre ele. In domeniul „ferestre, fatade si usi” trebuia gasita o cale de a stabili conditiile de certificare CE in prima faza pentru toate statele membre ale UE, iar in a doua faza de a le face aplicabile pentru fiecare tip de constructie. Aici cu siguranta s-a putut remarca cel mai bine, ca acest compromis este fezabil doar daca s-a elaborat in prealabil si a intrat in vigoare o norma europeana care sa cuprinda toate proprietatile functionale, ca o baza pentru o certificare CE a ferestrelor si a altor elemente de constructie. Asa s-au nascut:
Reglementarile pentru produse destinate constructiilor si normele de produs pentru „ferestre si usi”
Masinaria de informare a producatorilor de profile si ferestre functioneaza de circa 2 ani din plin, in ceea ce priveste certificarea CE. Indiferent ca este vorba de productie sau de montare de ferestre si usi ori de comercializarea acestora. Intre timp cunoaste oricine procedura care trebuie urmata si obligatiile si drepturile pentru a putea marca produsele cu simbolul CE. Aceasta nu reprezinta o medalie pentru curaj, ci o dovada evidenta pentru faptul ca proprietatile functionale stabilite cu exactitate prin norme EN sunt verificate si respectate in fiecare stat membru al UE, astfel incat produsul poate fi trimis oriunde in Europa spre montare, fiind garantate proprietatile paneuropene (de ex. prin EN 12207 „Permeabilitate la aer”).
Pentru inceput insa, expertii din domeniul productiei de ferestre au fost usurati prin certificarea relativ simpla. Chiar si controlul propriu, discutat cu atata fervoare si care nu este deloc nou, a fost acceptat sub denumirea de „control de productie intern” ca instrument de nivelare a calitatii conform unui standard acceptat.
Si in micile ateliere se accepta sloganul: „Increderea e buna, controlul e si mai bun. Dar cel mai bine este, daca cele doua coexista”. Simbolul CE este consecvent dedicat acestei cauze si a fost recunoscut ca o contributie nelipsita la comertul european. Asta pana ce maistrul intelege ca doar cele cateva proprietati mandatate nu sunt suficiente. La cotitura asteapta norme de produs precum DIN EN 14351-1 (varianta germana a normei valabile in toate cele 25 de state membre ale UE) cu 23 de norme pentru proprietatile functionale de-a lungul a 60 de pagini. Pentru ce un caiet de sarcini atat de voluminos doar pentru constructia de usi si ferestre? Si iata cum simbolul CE-obligatoriu, relativ clar, ajunge sa se arate intr-o alta lumina, impovarat de o birocratie de nedescris.
Este vorba de sarcini dificile pentru transpunerea in practica a conceptului pentru reglementarile privind produsele destinate constructiilor. Directorul Halstenberg a aratat tocmai de aceea faptul ca normele de produs sunt elaborate pentru fiecare bransa in parte, sub forma compacta de pachet pentru toate elementele unei constructii – ca de exemplu pentru materiale de izolatie, pentru pereti cortina, ciment si beton, pentru elemente de zidarie si bineinteles pentru ferestre si usi. Reglementarea guvernatoare in domeniul constructiilor nu formuleaza insa cerintele pentru produsele destinate constructiilor sau pentru accesorii de constructie, ci pentru constructia in sine!
Produsele si elementele de constructii trebuie sa fie utilizabile, daca urmeaza a fi introduse in piata. Ele sunt considerate a fi utilizabile, daca detin proprietatile, astfel incat constructia la care sunt folosite, poate indeplini unele cerinte esentiale, in masura in care aceste cerinte sunt prevazute in reglementari, fie ele si nationale (Reglementarea din domeniul constructiilor, art. 2, alin. 1). Prin acest concept se stipuleaza posibilitatea aruncarii pe piata a produselor destinate constructiilor, nu insa si folosirea lor in constructii.
Simbolul CE inseamna mai degraba o revenire la reglementarile nationale
Cu tot respectul pentru introducerea certificarii CE, euforia de inceput ar trebui franata, date fiind sarcinile adiacente, deloc de neglijat. Sigur, la prima iesire intr-o tara europeana vecina, comercializarea ferestrelor va lua avant in prima instanta, datorita simbolului CE aplicat. Dar foarte curand, sistemul national de reglementari in domeniu – foarte diferit de cel din tara de origine – va infrana puternic acest avant.
In traditia juridica germana, dintotdeauna siguranta cladirii a stat in centrul atentiei. Astfel se stipuleaza in anexa 1 a Reglementarilor din domeniul constructiilor: „…cu produsele destinate constructiilor trebuie ridicate cladiri care, tinand cont de aspectul economic, trebuie sa fie utilizabile, in ansamblul si in detaliul lor.” Dat fiind ca lipsesc insa reglementari europene pentru cladiri, trebuie sa pornim de la ideea ca, in continuare va prevala dreptul national in domeniu. Reglementarile din domeniul constructiilor stabilesc ca cerintele esentiale din domeniul tehnic pentru cladiri stau la baza normelor europene armonizate.
Astfel clasifica ing. Eckhard Vogel de la DIN/NABau normele de aplicare ale Institutului German de Normari, conform normelor armonizate. Impletirea normelor de aplicare trebuie luata in considerare la elaborare si respectata de catre utilizatorii in cauza la planificare si aplicare. Astfel s-au reformulat in ultima perioada 70 de norme nationale de aplicare, devenind 104 norme de produs armonizate si fiind puse in aplicare directa in intreaga Europa.
Cine are acces la programul de lucru al DIN/NABAU, asa cum a fost el prezentat de ing. Vogel, va vedea ca volumul de armonizare a normelor legate de reglementarile pentru produsele destinate constructiilor, necesita multi ani de lucru si lupta. Cu toate acestea, ing. Vogel porneste de la ideea ca „in urmatorii doi ani vom avea norme europene pentru produsele destinate constructiilor sub acoperisul reglementarilor germane cu privire la aceste produse”.
Concluzii din conceptul simbolului CE si a normelor de produs
Dupa toate probabilitatile, in anul 2006 va fi introdus in toata Europa simbolul CE pentru ferestre si usi. Asta inseamna ca cine cumpara ferestre made in Italia, Suedia sau in unul din cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, nu mai trebuie sa se intereseze decat de pret. Calitatea este stipulata prin norma de produs DIN EN 14351-1 in capitolul „proprietati mandatate” pentru toata Europa. Cine respecta aceste – hai sa le numim – „proprietati standard” si dovedeste respectarea prin verificari tip si control propriu poate aplica simbolul creat din doua cercuri exacte, care se intrepatrund, pe produsele sale.
Atata vreme cat ferestrele si usile ajung ca marfa la comerciantii de specialitate peste granitele deschise ale Uniunii Europene, cei in cauza si-au indeplinit sarcinile. In comertul european insa va fi dificil pentru cei care monteaza astfel de ferestre. Pentru ca pe langa proprietatile certificate CE, mandatate, multe proprietati incluse in norma de produs, nemandatate nu sunt luate in considerare. Privite astfel, normele de produs sunt, in ciuda volumului, un indrumar pentru planificare si licitatii, dar si o lectura interesanta pentru proiectarea de ferestre si usi.
Daca se intreaba cineva, daca mai ramane libertatea de „a se detasa de concurenta”, atunci si constructorii germani de ferestre, legati de prezumtive norme de constructie vor vedea ca, pe viitor, numai proprietatile functionale in sensul functiilor precum si dovezile aferente vor fi stabilite pentru intreaga Europa. Masurile constructive si inventive prin care sunt indeplinite aceste proprietati stau la libera alegere a producatorilor ferestrelor. Numai in acest concept al simbolului CE sta o mare sansa a concurentei transfrontaliere.
